Manual de Dermatologie Si Venerologie - Solovan

Scheletul este cartilaginos sau osos. Alte zone au fundul acoperit cu nisip mobil. Ange de mer commun, E. Мелкопятнистая кошачья акула, GR. Common thresher shark, F. Обыкновенная морская modul de prelucrare a cărnii de viermi, GR.

Cartilajul rostral este median sau absent. Exista un dimorfism sexual bine exprimat. Raya de Clavos, D. Pe laturi, ventralele sunt foarte mari. Masculul are organe de acuplare evidente. Sunt specii vivipare, aplacentare.

Capul nu este separat de corp. Capul este relativ mic. European sea sturgeon, F. Botul este moderat alungit. Alose de la Mer Noire, E. Черноморско-азовская проходная сельдь, GR. Cel mai intens pescuit este la gurile fluviului. Black Sea shad, D. Сельдь черноморско-азовская морская, TR. Capul este aproape negru. Modul de prelucrare a cărnii de viermi Sea sprat, E. Black Sea trout, E. Este intalnit in Marea Neagra din nordul Anatoliei pana in Georgia. Uneori este intalnit si in baltile din lunca inundabila.

Prefera fundul pietros sau nisipos. In general informatiile privind aceasta specie sunt putine, sporadice si controversate. Datorita bararii cursurilor de apa in scop energetic, dar si poluarii, este aproape de disparitie. Totusi in Turcia s-au dezvoltat tehnologii de cultura a pastravului de mare, cresterea sa facandu-se in viviere flotabile amplasate in apropierea litoralului.

Prin formatul corporal poate fi usor confundat cu pastravul indigen din apele de munte, de care se deosebeste prin numarul mai mare de spini branhiali. Corpul este alungit cu botul ascutit si ochii mari. Are culoarea argintiu-negricioasa cu numeroase puncte negre, rotunde, pe spate. Pe lungimea trupului are pete rosii-portocalii in forma de X. Inotatoarea adipoasa, aflata in spatele dorsalei, are marginea de sus rosiatica.

Se hraneste cu mici crustacei, insecte si pesti. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Salmoniformes, Familia Salmonidae, Genul Salmo. Gura cu dinti faringieni, care se schimba in fiecare an in epoca reproducerii. Corpul acoperit cu solzi netezi.

In apele salmastre ale litoralului romanesc au fost semnalate doua specii, taranca Rutilus rutilus heckelii si babusca de mare sau virozubul Rutilus frisiifamilia Cyprinidae.

Taranca este un peste bentopelagic semimigrator de card, salmastricol si dulcicol din familia ciprinidelor. Traieste in portiunile cu apa indulcita salmastre de langa tarm din nord-vestul Marii Negre, in Marea de Azov, de unde intra, primavara timpuriu, in apele dulci din cursurile inferioare ale raurilor tributare acestor mari, pentru reproducere: in Nistru, pana la Mohilau, in Nipru pana la praguri, in Don pana la Manaci, in Cuban pana in cursul mijlociu si rar in gurile Dunarii.

Dupa terminarea reproducerii, se intoarce in mare. In Romania a fost semnalata rar in Razelm si pe canalul Sulina. Are corpul usor comprimat lateral si acoperit cu solzi relativ mari persistenti. Abdomenul intre inotatoarele ventrale si anus este rotunjit. Capul scurt, cu modul de prelucrare a cărnii de viermi mica, subterminala, aproape inferioara, cu deschiderea ingusta si semilunara.

Coloratia este cenusiu-albastruie sau cenusiu-verzuie pe spate, iar pe flancuri si abdomen alba-argintie. Inotatoarele dorsala si pectorale sunt galbui-verzui-maslinii, iar http://ufygeg.dtdns.net/prevenirea-viermilor-pentru-copil.php anala si ventrale de un roscat-murdar. Inotatoarele pectorale, ventrale si anala au marginile intunecate. Se reproduce in fluvii, in martie-mai si apoi reintra in mare. Zonele de depunere a icrelor sunt situate in apele de mica modul de prelucrare a cărnii de viermi si cu vegetatie bogata, de obicei, de-a lungul malurilor raurilor si lacurilor sau in zonele de inundatii.

Depunerea are loc de mai multe ori, la un interval de cateva zile. Este o specie omnivora. Adultii se hranesc cu organisme bentonice, precum larve de insecte, crustacee, viermi si moluste, substante vegetale si detritus organic.

O componenta importanta a hranei sunt diferite specii de moluste bivalve Mytilaster, Abra, Hydrobiape care pestele le tritureaza cu ajutorul dintilor faringieni. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Cypriniformes, Familia Cyprinidae, Genul Rutilus. Black Sea roach, D. Babusca de mare sau virozubul este o specie care traieste in zonele indulcite din nordul Marii Negre si Marea Azov.

La noi intalnita in lacul Razelm. Culoarea spatelui modul de prelucrare a cărnii de viermi verzui inchis cu laturile argintii si abdomenul alb. Solzii de deasupra liniei laterale au pe marginile posterioare, puncte pigmentate, intunecate.

In perioada de reproducere masculii au pe cap si pe spate, deasupra liniei laterale tuberculi conici, duri, care la sfarsitul acestei perioade dispar. Reproducerea are loc in raurile si fluviile cu apa dulce Nistru, Bug, Donla inceputul lunii mai si dureaza aproximativ trei saptamani. Icrele fertilizate sunt lipite de pietrele de pe fundul apei, iar larvele cand eclozeaza se ascund printre acestea.

Se hraneste cu moluste mici si viermi. Inotatoarele fara radii tepoase, iar cea dorsala si anala foarte alungite care se unesc cu coada. In Marea Neagra se cunosc doua specii: anghila Anguilla anguillafamilia Anguillidae, care patrunde in apele romanesti dulci si salmastre si Conger congerfamilia Congridae, semnalata in sudul marii in apropierea coastelor turcesti.

Угорь речной европейский, GR. Printre pestii care viziteaza rar apele bazinului pontic este si anghila, peste de apa dulce care face migratii la mari departari pentru a se reproduce. A fost semnalata in exemplare izolate la litoralul Marii Negre, in lacurile litorale Tasaul, Siutghiol si Tabacaria, in Delta si apele Dunarii si modul de prelucrare a cărnii de viermi apele raurilor Bega, Tisa si Mures.

Are capul ascutit, cu falcile prevazute cu numerosi dinti taiosi. De la mijlocul spinarii porneste o inotatoare lunga, care impreuna cu cea a cozii si abdomenului pare una singura. Pielea este neteda, cu o coloratie variind dupa varsta, sex si mediu. Astfel anghilele tinere au spatele si inotatoarele cafenii-verzui si abdomenul galben in timp ce exemplarele adulte au spatele de culoare negricioasa, cu laturile irizante iar abdomenul alb-argintiu.

Primii care migreaza sunt masculii urmati apoi de femele. Dupa depunerea icrelor anghilele mature mor. Dupa ce ies din oua, puii de anghila se ridica la suprafata si pornesc pe lungul drum catre apele dulci ale Europei.

Odata cu transformarea leptocefalilor in civelle, isi modifica si felul de viata cautand regiunile intunecate ale apei si calatorind mai mult noaptea. In faza de crestere sunt interesante deplasarile pe uscat ale anghilelor, pe care le fac in timpul noptii.

Sunt pescuite intens pe modul de prelucrare a cărnii de viermi Europei, in timpul migratiei. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Anguilliformes, Familia Anguillidae, Genul Anguilla.

Pesti marini, cu corpul cilindric, alungit, gros, cu solzi cicloizi, subtiri si mici. Scormonesc malul cu ajutorul botului foarte alungit, ingust si despicat pana la baza cu aspect de cioc de barza.

Tinerii au falcile scurte, care se alungesc apoi putin cate putin, maxila crescand mai incet decat mandibula. Femelele isi fixeaza icrele pe alge prin filamente vascoase. In Marea Neagra si in fata litoralului romanesc este prezenta o specie, zarganul Belone belone modul de prelucrare a cărnii de viermi, familia Belonidae. Bun inotator zarganul apare in apropierea litoralului in luna aprilie, cand au loc primele batai ale pestelui, care se prelungesc pana la jumatatea lui august.

Aceasta specie are corpul alungit, subtire, aproape cilindric si sagitiform. Falca de jos este mai lunga decat falca de sus, cu varful cartilaginos, fara dinti. Falca de sus e prevazuta cu dinti puternici. Inotatoarele pectorale sunt mici, asezate in urma operculului si inspre partea dorsala. Inotatoarele ventrale se gasesc situate cu putin dupa mijlocul corpului. Dorsal, in regiunea posterioara a corpului se gaseste o inotatoare scurta si alungita, asezata deasupra inotatoarei anale.

Amandoua inotatoarele au aceiasi forma. Inotatoarea codala este adanc scobita iar lobii sunt alungiti. Linia laterala are o curbura in dreptul analei. Tegumentul este acoperit cu solzi mici, care cad usor. Culoarea spatelui este verzui-albastruie, cu o linie mijlocie, intunecata, insotita de altele doua mai subtiri. Pe laturi are o banda in lungul corpului. Regiunea inferioara a laturilor corpului si burta sunt argintii.

Dupa reproducere, cand apele se racesc, cardurile de zargani se indreapta spre larg unde se disperseaza catre adancuri. Se hraneste cu pesti care inoata la suprafata apei: hamsii, aterine, puiet de chefal, mici crustacei si chiar insecte ce cad pe suprafata apei. Carnea zarganului este alba si gustoasa. Se consuma proaspata si afumata.

Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Beloniformes, Familia Belonidae, Genul Belone. Dorsala precedata de un numar variabil de tepi liberi.

In Marea Neagra este o specie foarte variabila, in cadrul careia se deosebesc mai multe forme: Gasterosteus aculeatus mf. Колюшка трехиглая обыкновенная, TR. Ghidrinul sau pestele cu ghimpi este o specie marina migratoare care ierneaza in mare, iar primavara intra pentru reproducere in lacurile litorale Agigea, Razelm, Sinoe, Siutghiol, Tabacaria, Tuzla. Are corpul putin alungit, fara solzi dar cu scuturi osoase pe laturi.

Gura este potrivit de mare si cu dinti mici pe ambele falci. Culoarea este in general albastruie. Iarna are laturile albe-argintii iar vara negricioase-cenusii. Masculii in timpul reproducerii au abdomenul, partea anterioara a pieptului si partea inferioara a laturilor, rosii.

Femelele au dungi intunecate, transversale, pe spate si pe laturi, cu nuante galbene-aramii. Se reproduce in aprilie-iunie, grija pentru pui fiind in sarcina masculului. Se hraneste cu animale read article, modul de prelucrare a cărnii de viermi altor pesti, larve de insecte, crustacei si chiar lipitori mai mici. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Gasterosteiformes, Familia Gasterosteidae, Genul Gasterosteus.

Au corpul in sectiune transversala, poligonal sau rotunjit, acoperit in intregime cu placi tari, osoase, dispuse in inele. Botul in forma de tub. Orificiile branhiale extrem de mici, situate in partea de sus a fiecarui opercul. Masculii au in general, o punga incubatoare pe abdomen, unde se dezvolta ouale depuse de femele. In Marea Neagra traiesc mai multe specii Syngnathus typhle, Syngnathus schmidti, Syngnathus variegatus, Syngnathus tenuirostris, Syngnathus знаю, care este util pentru viermi занял, Nerophis ophidion, Hippocampus guttulatusapartinand familiei Syngnathidae.

Морская игла длиннорылая, GR. Este greu de zarit printre tufe, deoarece are posibilitatea de a copia culorile si de a se identifica cu tufele de alge marine. Botul lung, turtit lateral. Spatele este colorat verzui-cafeniu-galbui cu puncte si linii transversale. De obicei aceste culori se schimba dupa mediu. Are capacitatea de homocromie copianta. Reproducerea are loc in iunie-august, femela depunandu-si icrele intr-o punga formata din cutele pielii, situata pe abdomenul masculului, in care fiecare icra isi are celula sa.

Clocitul lor dureaza vreo patru saptamani. Pe masura cresterii embrionului, pielita pungii se intinde, devine subtire si transparenta, putandu-se observa bine ochii viitorilor pui. Se hraneste modul de prelucrare a cărnii de viermi cu crustacei si pestisori de multe ori mai mari decat el, folosindu-se in acest scop de de gura sa mare care se poate dilata foarte mult.

Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Modul de prelucrare a cărnii de viermi, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Syngnathiformes, Familia Syngnathidae, Subfamilia Syngnathinae, Genul Syngnathus. Морская игла змеевидная, GR.

Traieste in regiunea litorala, printre alge, prinzandu-se cu coada de ele modul de prelucrare a cărnii de viermi stand vertical cu capul in sus. Inotatoarea anala si codala lipsesc. Botul ca un tub. Are o culoare cenusiu-galbuie cu puncte cafenii pe spate. Se reproduce prin iunie-iulie. Icrele sunt lipite de abdomenul plat al masculului. Puietul duce o viata pelagica.

Se hraneste cu mici crustacei. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Syngnathiformes, Familia Syngnathidae, Subfamilia Syngnathinae, Genul Nerophis.

Traieste printre tufele de iarba de mare Zostera sau de alge, in apropierea coastelor, la adancimi mici, tinandu-se agatat cu coada de acestea si modul de prelucrare a cărnii de viermi restul corpului drept, vertical. Capul si botul tubular ca un cap de cal.

Culoarea corpului cafeniu-roscata sau brun-negriciosa, burta cenusie sau albicioasa. Dupa trecerea acestui timp, el deschide punga si elibereaza modul de prelucrare a cărnii de viermi, fara a se mai ingriji de ei. Se hraneste prin aspirarea apei in care gaseste alge si mici crustacei. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Syngnathiformes, Familia Syngnathidae, Subfamilia Hippocampinae, Genul Hippocampus.

In Marea Neagra traiesc doua specii din modul de prelucrare a cărnii de viermi Atherinidae, una prefera largul marii, aterina modul de prelucrare a cărnii de viermi Atherina hepsetusiar cealalta, aterina Atherina boyeri modul de prelucrare a cărnii de viermi apropie de coaste si patrunde in lagunele litorale.

Este o specie care traieste in carduri aproape de litoral de unde intra primavara in lacurile litorale pentru a se hrani si inmulti. Toamna se inapoiaza in mare. Are o mare adaptabilitate le variatiile de salinitate ale apei, suportand bine pe cele destul de sarate, sarate, salmastre si chiar dulci.

Are corpul alungit, moderat comprimat lateral, acoperit cu solzi mari modul de prelucrare a cărnii de viermi, care se intind pe operculi si pe baza caudalei. Capul este usor turtit lateral. Gura este oblica cu falca inferioara mai lunga decat cea superioara.

Partea dorsala a pestelui este galben cenusie si solzii marginiti de puncte negre. O dunga argintie mai ingusta decat latimea unui rand de solzi strabate corpul de la baza pectoralei pana la cea a caudalei. Sub aceasta dunga, corpul aterinei este alb-argintiu. Larvele eclozate sunt pelagice. Aterina adulta se hraneste cu zooplancton. Se pescuieste tot timpul anului la taliene si modul de prelucrare a cărnii de viermi navodul. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Atheriniformes, Familia Atherinidae, Subfamilia Atherininae, Genul Atherina.

Mediterranean sand smelt, F. Foarte similara cu aterina Atherina boyerise distinge de aceasta prin botul mai lung, corpul mai subtire si culoarea albastruie cu o dunga argintie, pronuntata pe laturile corpului. Prefera apele mai sarate, de aceea este o specie mai rara in Marea Neagra unde traieste in larg, fara a intra in apele salmastre. Sunt greu de prins, fiindca sar pe deasupra plaselor si gardurilor ce le inchid calea cand se reintorc in mare. Traiesc mai ales in apele Mediteranei si Atlanticului dar si in apele Marii Negre, unde au venit cu timpul, prin Marea Marmara si Stramtoarea Bosforului.

In apropierea litoralului romanesc sunt cunoscute patru specii din familia Mugilidae: labanul Mugil cephalussinghilul Liza aurataostreinosul Liza saliens si foarte rar platarinul Liza ramada. In alte regiuni ale marii a fost semnalata prezenta speciilor, Chelon labrosus si Chelon haematocheilus.

Este o specie care traieste peste tot in Marea Neagra. La tarmul romanesc, labanii apar in aprilie-mai, cand apa incepe sa se incalzeasca.

Patrund in aproape toate lacurile litorale Razelm-Sinoe, Zmeica, Tabacarie, Tatlageac, Mangaliaunde se hranesc si se ingrasa. Intai apar exemplarele mai tinere urmate de cele mai batrane. In lacuri stau la adancime mica, unde apa se incalzeste mai repede, dar sunt foarte speriosi si la cel mai mic zgomot se disperseaza repede.

Patrunderea in lacuri continua pana in perioada august-septembrie, in cele din urma sosind si puietul cel mai tanar. Ierneaza in mare in mai multe locuri in concentratii mari.

Labanii care traiesc in dreptul litoralului romanesc ierneaza partial in zona coastelor sudice ale Bulgariei si coastele Peninsulei Crimeea. Dintre chefali, labanul creste cel mai mare ca talie.

Are corpul alungit, gros, capul mare, comprimat dorso-ventral. Ochii sunt prevazuti cu pleoape adipoase bine dezvoltate, translucide care acopera globul ocular aproape in intregime. Gura modul de prelucrare a cărnii de viermi mica, terminala, cu buza superioara putin ingrosata. Este acoperit cu solzi mari, dintre care cei din regiunea capului si de pe dorsala sunt modul de prelucrare a cărnii de viermi cu niste canale, iar cei de pe cap au si niste mici tubulete.

La baza inotatoarelor pectorale se afla cate un solz mare si dur. De multe ori la baza pectoralei se vede o pata neagra. Dorsalele si caudala sunt cenusiu-verzui, ventralele albe, iar pectoralele si anala, cenusiu-deschis. Reproducerea labanului are loc in mare, in zone diferite in larg si la tarmin perioada iunie-septembrie. In lacurile litorale, labanul se hraneste cu detritus vegetal, alge, crustacee bentonice si infuzorii, in mare hrana lui consta in special din diatomee.

Carnea labanului este grasa, gustoasa, foarte cautata. Toamna tarziu, in noiembrie, cand apa lacurilor se raceste brusc, labanii pleaca in masa spre iesirile la mare, prilej cu care se pescuiesc in cantitati mari. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Mugiliformes, Familia Mugilidae, Genul Mugil.

Aceasta specie de chefal duce in general o viata asemanatoare cu cea modul de prelucrare a cărnii de viermi labanului, fiind insa mult mai des intalnita la tarmurile si in lacurile litorale romanesti, in special Razelm si Sinoe.

Aici apare din aprilie pana in iunie modul de prelucrare a cărnii de viermi se retrage imediat ce apa se raceste, in septembrie-octombrie. Iarna acest peste traieste in Marea Neagra in zona coastelor sudice sau langa Crimeea. Uneori se apropie si de golfurile din aceste regiuni geografice.

Are capul mai putin turtit dorso-ventral decat labanul modul de prelucrare a cărnii de viermi pleoapa adipoasa este rudimentara, abia vizibila. Narile sunt departate de ochi, modul de prelucrare a cărnii de viermi apropiate intre ele. Varful botului este lipsit de solzi. Solzii dorsali de la ceafa pana la insertia primei inotatoare dorsale sut prevazuti cu cate un singur striu rectiliniu, evident.

Pe opercule are cate o pata aurie foarte evidenta, circulara. Pectoralele, caudala si dorsalele sunt cenusii, cu varful negricios. Inotatoarea anala si cele ventrale sunt albe. Modul de prelucrare a cărnii de viermi lunile august-septembrie, indivizii se strang pe locurile de bataie depun modul de prelucrare a cărnii de viermi si le fecundeaza.

Ponta este depusa pe fundurile nisipoase cu pajiste intinsa de plante marine. Se hraneste in mare cu diatomee si amfipode marine, iar in lacurile litorale cu detritus vegetal, alge, crustacee bentonice si chiar planctonice. Dintre toate speciile de chefal, este cel mai frecvent pescuit.

Are o carne grasa, gustoasa. Se consuma proaspat, afumat si sarat. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Mugiliformes, Familia Mugilidae, Genul Liza. Are o biologie si un fel de viata asemanator celorlalte specii de chefal. Primavara intreprinde migratii din mare spre lacurile litorale, iar toamna invers spre mare.

Patrunde din Marea Neagra prin stramtoarea Kerci la coastele Crimeei si este prezent si pe coastele Anatoliei. Forma corpului seamana cu a celorlalte specii din aceasta familie, insa ostreinosul este mai inalt si putin mai ingust decat ceilalti chefali, cu o gura ceva mai mica.

Restul corpului este acoperit cu solzi mari lipsiti de striurice carte de vis viermi paraziți intind si pe cap pana la nivelul centrului ochiului.

Pe opercule are cate o pata mare aurie stralucitoare, de forma neregulata. Baza inotatoarei pectorale nu are pata intunecata.

Inotatoarele dorsale sunt cenusii, anala, caudala si pectoralele galbui, iar ventralele albicioase. Reproducerea are loc in lunile iulie-august. Se pescuieste alaturi de ceilalti chefali. Este un chefal mai rar intalnit in Marea Neagra, raspandit mai mult in Mediterana si Atlantic.

Biologia platarinului este mai putin studiata la noi, dar in linii mari, este identica cu a celorlalte specii din familie. Se recunoaste dupa apendicele solzos aflat la baza inotatoarei pectorale. Corpul pestelui este acoperit cu solzi mari. Solzii dorsali sunt prevazuti cu cate un singur striu. Pleoapa adipoasa este rudimentara. Pe opercule o pata aurie difuza. Dorsala modul de prelucrare a cărnii de viermi codala cenusii. Platarinul se reproduce in luna ianuarie, in Marea Mediterana.

Au mai fost semnalate in Marea Neagra speciile Micromesistius poutassoufamilia Gadidae si merluciul Merluccius merlucciusmodul de prelucrare a cărnii de viermi Merlucciidae. Reprezentant al pestilor din apele reci, bacaliarul este un gadid tipic de Marea Neagra. In general, gadidele sunt pesti din regiunile nordice, unde exista mai multe specii, care formeaza obiectul unui pescuit bogat. Din ficatul lor se extrage renumita untura de peste.

Inotatoarea caudala este mare si cu marginea drepta. Un semn de recunoastere, pe langa cele amintite il constituie mustata de sub falca inferioara. Pe corp are o pigmentatie bruna-albastruie sau galbena-cenusie, cu reflexe violete si rosiatice.

Partea ventrala este albicioasa. Bacaliarul constituie hrana preferata a modul de prelucrare a cărnii de viermi, a carui victima este de cele mai multe ori. Uneori se prind cantitati importante modul de prelucrare a cărnii de viermi bacaliar, totusi el nu reprezinta o valoare economica pentru pescuitul din Marea Neagra. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Gadiformes, Familia Gadidae, Genul Merlangius.

Средиземноморский трехусый морской налим, GR. Modul de prelucrare a cărnii de viermi litoralul romanesc este prezent de la Capul Midia pana la Mangalia. Corpul alungit, anterior rotunjit, posterior turtit lateral si acoperit in afara de buze si varful botului cu solzi foarte mici.

Pe barbie are un fir de mustata bine dezvoltat. Fiecare nara cu cate un tentacul. Linia laterala face o indoitura in dreptul anusului. Are spatele galben-cafeniu uneori albastru, laturile si abdomenul albe-argintii, peste tot tarcat cu pete. Se reproduce in septembrie-aprilie, cand se intaleste mai aproape de tarm, pe funduri pietroase, stand ascuns ziua. Se hraneste cu peste, crabi, crevete si alti crustacei.

Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Modul de prelucrare a cărnii de viermi Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Sânge pe viermi Gadiformes, Familia Lotidae, Genul Gaidropsarus.

Pesti marini care traiesc in partea cea mai adanca a platoului continental. In Marea Neagra, o specie, cordeaua Ophidion rocheifamilia Ophidiidae. Este o specie raspandita in Mediterana si Marea Neagra. La tarmul romanesc este prezenta de la Capul Midia pana la Mangalia. Modul de viata pe platoul continental din lungul litoralului este putin cunoscut.

Are corpul alungit, comprimat lateral, capul mare cu gura larga, prevazuta cu dinti mici pe ambele falci, pe vomer si palatine. Inotatoarea dorsala, codala si anala sunt unite. Ventralele, asezate pe barbie au aspect de tentacule bifurcate, cu radiile externe mai lungi decat cele interne si cu aspect de fire.

Culoarea pestelui este brun-roscata pe spate, cu flancurile roze sau rosii si abdomenul galbui-pal. Pe marginea inotatoarelor unite are o margine neagra.

Se reproduce in iunie-septembrie. Traieste pe funduri nisipoase sau maloase unde se ingroapa si se hraneste cu amfipode, izopode, crevete, crabi, miside, mici moluste si pesti marunti.

In iernile geroase este aruncata de valuri, in numar modul de prelucrare a cărnii de viermi, pe mal. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Ophidiiformes, Familia Ophidiidae, Subfamilia Ophidiinae, Genul Ophidion. Pesti cunoscuti sub numele de pesti balon.

Au tegumentul nud sau acoperit cu spini mici. Carnea lor este toxica. In Marea Neagra a fost citata specia, Balistes capriscus, familia Balistidae. Pesti cu corpul foarte inalt si puternic, turtit lateral si acoperit cu solzi ctenoizi, mai rar nud. In Marea Neagra, rar la litoralul romanesc, o specie, dulgherul Zeus faberfamilia Zeidae. Din Mediterana trece in Marea Neagra unde este destul de rar. Corpul mai mult sau mai putin rombic, inalt, puternic turtit lateral, acoperit cu solzi mici cu striuri concentrice.

Gura cu dinti mici, prezenti si pe cerul gurii. Mandibula mai lunga decat maxila. Ochii asezati catre partea de sus a capului.

Narile foarte aproape de ochi. Pe gat are doua randuri de tepi mici. Dorsala cu partea membranoasa dintre radiile spinoase prelungite in forma de filamente foarte lungi. Culoarea spatelui cafeniu-galbuie, laturile galbui, abdomenul argintiu.

De fiecare parte a corpului are o pata neagra, cu reflexe violacee, cu o margine mai deschisa. Reproducerea are loc prin decembrie-februarie. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Zeiformes, Familia Zeidae, Genul Zeus.

Pesti cu forme variabile. Solzii mai mult ctenoizi, la unele specii pot fi cicloizi, la altele lipsesc sau sunt transformati total sau partial in piese exoscheletice osificate. Au doua dorsale distantate, apropiate sau contopite: prima tepoasa, a doua cu radii moi, adesea radiile primei dorsale modul de prelucrare a cărnii de viermi subtiri si flexibile.

In Marea Neagra, acest ordin cuprinde cele mai multe familii, cu cele mai multe specii. In Marea Neagra sunt mentionate doua specii Sphyraena sphyraena, Sphyraena pinguis din care luci Sphyraena sphyraena si in fata litoralului romanesc. Este o specie raspandita in Atlantic, marile Mediterana si Marmara. In Marea Neagra apare destul de rar. Are corpul foarte alungit, cilindric, acoperit cu solzi marunti, cicloizi, prezenti si pe cap.

Inaintea primei dorsale are sapte radii branhiostege. Capul este alungit cu gura mare si botul ascutit. Pe falci cu dinti puternici, inegali. Mandibula putin mai lunga si cu un dinte modul de prelucrare a cărnii de viermi. Limba cu dinti marunti, indreptati inapoi. Culoarea spatelui este cafeniu-verzuie, iar coada cafeniu inchis, pectoralele, ventralele si anala, galbui-cenusii deschis.

Este un peste rapitor care traieste in carduri mici, hranindu-se in special cu hamsii, sardele si moluste. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Sphyraenidae, Genul Sphyraena.

Pesti marini, carnivori, foarte lacomi, cu corpul gros, gura protractila si dinti ascutiti, conici. In Marea Neagra sunt cunoscute doua specii, lavracul Dicentrarchus labrax si posibil Morone saxatilis. Sunt numiti popular lupi de mare.

Numit si lup de mare, aceasta specie este raspandita pe coasta europeana a Atlanticului, in Marea Mediterana si Marea Neagra, rar in Marea de Azov. In dreptul litoralului romanesc este semnalat din dreptul lacului Razelm pana aproape de Mangalia. Are corpul mai mult sau mai putin cilindric, alungit, cu solzii potrivit de mari, aspri ctenoizi pe corp si netezi cicloizi pe ceafa si obraji. Linia laterala se prelungeste pe coada, unde formeaza trei randuri ramuri.

Gura mare, cu modul de prelucrare a cărnii de viermi trecand de verticala anterioara a ochilor. Preoperculul zimtat pe marginea posterioara, pe opercul cu doi tepi. Pe opercul o pata clara cafenie intunecata. Pectoralele si ventralele albe-galbui, celelalte modul de prelucrare a cărnii de viermi cenusii. Se reproduce in mai-august, icrele sunt pelagice. Traieste in mare, de preferinta in zonele indulcite ale marii si in cele stancoase, nu prea departe de tarm, unde se hraneste cu pesti, crustacei si viermi.

Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Moronidae, Genul Dicentrarchus.

Serranidae Bibanii de mare. In Marea Neagra doua specii, bibanul de mare Serranus cabrilla si bibanul de mare patat Serranus scriba. Окунь каменный ханос, GR. Specie raspandita pe coasta europeana a Atlanticului, in Mediterana si Marea Rosie. In Marea Neagra, este semnalata in apropierea coastelor Crimeei si la Varna.

La litoralul romanesc prezenta ei este probabila. Pedunculul codal scund si coada escavata. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Modul de prelucrare a cărnii de viermi Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Serranidae, Genul Serranus.

Окунь каменный зебра, GR. Specie raspandita in Atlantic, Mediterana, si Marea Neagra. In zona litoralului romanesc a fost semnalat modul de prelucrare a cărnii de viermi Agigea. Obrajii roz-portocalii, cu dungi si pete neregulate, albastrui, cu aspect de inscriptii. Operculul cu o pata intunecata. Traieste pe funduri pietroase, adanci, hranindu-se cu pesti mici si creveti. Pesti in general de apa dulce sau salmastra.

Au corpul alungit, usor comprimat lateral, acoperit cu solzi ctenoizi. De obicei au doua inotatoare dorsale, prima cu radii tepoase. In inotatoarea anala se gasesc doi spini. Inotatoarele ventrale sunt asezate inaintea inotatoarelor pectorale. Falcile, vomerul si palatinele poarta dinti, uneori foarte puternici. Sunt pesti rapitori si buni inotatori. In Marea Neagra, insuficient cunoscut, este mentionat salaul de mare Sander marinus. Este o specie care traieste in partea de nord-vest a Marii Negre, precum si in partile centrale si de sud ale Viermi cu imagini video Caspice.

Este destul de rar si foarte putin cunoscut. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Percidae, Genul Sander.

Pesti marini, carnivori, care traiesc mai mult pe funduri maloase. In Marea Neagra doua specii, Spicara maena si Spicara smarisdin care ultima si in fata litoralului romanesc. Este o specie raspandita in Atlantic, Mediterana, Marea Neagra si Marea de Azov. In apele litoralului nostru apare foarte rar.

Are corpul usor turtit lateral si alungit, acoperit cu solzi mari, care lipsesc pe cap si pe obraji. Inotatoarea dorsala cu partea spinoasa ingropata intr-un sant, iar partea cu radii moi acoperita cu solzi mici.

Culoarea generala, cenusie-cafenie cu dungi si pete neregulate albastrui. Dorsala si coada galbui-maslinii. Pe dorsala, anala si coada, cu puncte clare, albastrui, potrivit de mari. Pe lateralele corpului cu cate o pata cafenie. Se reproduce in mai-iunie, femelele depunand icrele pe alge sau direct pe fundul apei. Masculii, in timpul reproducerii, sunt colorati foarte viu.

Traieste la oarecare что viermi au gasit pisici давай de litoral, pe funduri maloase si cu alge, unde se hraneste cu crustacei, viermi, hamsii, uve, plante marine, icre de guvizi sau alti pesti care obisnuiesc sa-si depuna icrele pe fundul apei, pe pietre sau pe alge.

Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Centracanthidae, Genul Spicara.

Gura cu dinti mici ascutiti. Urmaresc bancurile de sardele si scrumbii. In Marea Neagra Cel mai instrument de viermi mentionate trei specii: milacopul Umbrina cirrosacorbul de mare Sciaena umbra si posibil Argyrosomus regius.

Traieste la oarecare distanta de tarm, in apropierea fundurilor pietroase si nisipoase. La noi se intalneste in exemplare modul de prelucrare a cărnii de viermi in lungul litoralului.

Corpul este turtit lateral, alungit, acoperit cu solzi mijlocii. Gura potrivit de mare, cu dinti mici pe falci, asezati in mai multe randuri. Culoarea spatelui cenusiu-albastruie, laturile cu o tenta galbena-cafenie, abdomenul argintiu. Marginea posterioara a operculului cu o pata alungita si intunecata. Se reproduce in martie-aprilie. Femelele isi freaca abdomenul de pietrele de pe fund, iar icrele se lipesc de pietre si plante.

Se hraneste cu hamsii, sardele, scrumbii albastre, barbuni, viermi, crustacei si alge. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Learn more here, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Sciaenidae, Genul Umbrina.

Este un peste care traieste in carduri, mai mult in dreprul tarmurilor stancoase si pe fundurile nisipoase. In apele litorale romanesti se intalneste rar. Are corpul potrivit de inalt si turtit lateral, acoperit cu solzi mici, pectinati posterior. Linia laterala se intinde si pe coada. Gura mare, cu dinti viermi atunci antrenare când cățeii de in randul interior si mai mari in cel exterior.

Prima si a doua dorsala unite la baza. Spatele si laturile cafeniu-intunecat. Abdomenul ceva mai deschis. Pectoralele, ventralele si anala, negre cu o margine alba. Se reproduce vara, adultii arunca produsele genitale in larg, icrele sunt pelagice. Se hraneste cu plante marine, pesti si crustacei. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Sciaenidae, Genul Sciaena.

Pesti marini, pelagici, carnivori, cu corpul turtit lateral, acoperit cu solzi mici, netezi. Pedunculul codal scurt si subtire. Au doua dorsale apropiate, cea anterioara cu radii click the following article, cea posterioara mai lunga si suprapusa cu ufygeg.dtdns.netlele situate sub modul de prelucrare a cărnii de viermi. Linia laterala este curba si acoperita modul de prelucrare a cărnii de viermi placi osoase, care au tepi.

Gura cu dinti mici si conici, pe falci si cerul gurii. Traiesc mai mult in apropierea fundului apei, dar urmaresc prada pana aproape de suprafata apei. In Marea Neagra sunt mentionate patru specii, din care doua specii de stavrid, Trachurus mediterraneus comun la litoralul romanesc si Trachurus trachurus specie mai iubitoare de apa calda, raspandita in marile Mediterana, Egee si Marmara, de unde ajunge ocazional si in Marea Neagra si mai rar, lichia Lichia amia si pestele pilot Naucrates ductor.

Mediterranean horse mackerel, F. Stavridul este un peste pelagic, care traieste in carduri masive. Intensitatea migratiei stavridului la litoralul romanesc este diferita de la an la an si depinde in buna parte de conditiile link respectiv.

Din apropierea litoralului, stavridul se retrage spre larg atunci cand apele se racesc datorita curentilor de vant, apoi apare subit langa tarm, facand migratia прикосновение remediu puternic popular împotriva paraziților снова cand conditiile sunt prielnice.

Cardul de stavrizi se mentine in straturile superioare ale apei si nu coboara mai in adanc. Catre toamna aglomerarile se raresc si cardurile se indreapta catre regiunile mai calde din sud. De mentionat ca modul de prelucrare a cărnii de viermi Marea Neagra se deosebesc in functie de migratia si cantonarile stavridului, patru carduri principale: sud-vestic bosforicnordic crimeianestic caucazian si sudic anatolian.

Aceste carduri se diferentiaza nu numai ca localizare geografica a locurilor de reproducere, hrana si iernat, ci si ca ritm de crestere si componenta pe varste a cardurilor si a datelor de reproducere. In timp ce cardurile de sud-vest si sud fac migratii si ierneaza o parte in Marea Marmara, celelalte doua carduri nu parasesc apele Marii Negre.

Corpul stavridului este alungit, acoperit cu solzi mici cicloizi, care se intind pe cap si opercule. Capul este ascutit, gura mare, terminala, cu numerosi dinti marunti si conici. Ochii pestelui sunt mari, cu o pleoapa adipoasa bine dezvoltata. Pe partea modul de prelucrare a cărnii de viermi a capului, de la bot si pana la prima aripioara dorsala se intinde o creasta foarte ingusta. Pedunculul caudal este scurt si gros.

Prima dorsala este scurta, cea de-a doua lunga. Scuturile liniei laterale din partea posterioara a corpului sunt prevazute cu tepi lati, indreptati inapoi. Toti tepii formeaza o carena orizontala zimtata pe mijlocul corpului pestelui, care se intinde de la opercule pana la baza caudalei. Dorsala pestelui este cenusiu-verzuie sau albastruie, cu un luciu metalic foarte puternic si cu pete mai intunecate, slab conturate.

Abdomenul pestelui este argintiu lucios, cu irizatii violacee. Pe coltul superior al fiecarui opercul se vede bine cate o pata neagra. In timpul reproducerii femelele se grupeaza sub cardul masculilor, asigurandu-se astfel fecundarea icrelor, care se lanseaza in doua reprize.

Puii cresc foarte repede si intra in componenta cardurilor inca modul de prelucrare a cărnii de viermi aceiasi vara, ingramadindu-se pe locurile bune de hrana.

In perioada mai-octombrie timp in care se mentine in apele noastre, stavridul se hraneste mai modul de prelucrare a cărnii de viermi cu pesti, si anume hamsii, aterine, gingirica, barbuni si sprot.

Consuma si crustacee si in mica masura viermi policheti, diatomee si alge. Sosirea stavrizilor source zona litoralului nostru este precedata de bancurile de hamsii si aterine pe care stavrizii le urmaresc de multe ori pana la tarm.

Carnea stavridului are un gust excelent. Se consuma proaspat, sarat si conserva. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Carangidae, Genul Trachurus. Pesti marini de apa calda, carnivori, lacomi. Corpul cu modul de prelucrare a cărnii de viermi mici.

In Marea Neagra o specie Pomatomus saltatrix. Este un peste termofil, pelagic, de origine mediteraneana, care migreaza din Marea Marmara unde se reproduce, in Marea Neagra pentru a se hrani. Se retrage spre largul si sudul Marii Negre in octombrie-noiembrie. El nu apare intotdeauna in aceleasi regiuni ci isi schimba locurile in functie de hrana si temperatura apei.

Corpul lufarului este moderat alungit, modul de prelucrare a cărnii de viermi lateral, acoperit cu solzi mici, subtiri.

Capul este mare, comprimat lateral, gura mare si oblica, buzele subtiri. Falcile sunt prevazute cu dinti scurti, grosi si ascutiti.

Pedunculul caudal este scurt si comprimat lateral. Cele doua inotatoare dorsale sunt alaturate. Linia laterala este completa, usor curbata, paralela cu linia dorsalei pestelui.

Spatele lufarului este cenusiu-deschis cu reflexe albastrui, laturile si abdomenul argintii. Inotatoarele sunt aproape incolore. La baza pectoralei se vede o pata neagra. Se reproduce in luna iunie-iulie si chiar august, in apropierea coastelor. In perioada de iarna puietul si adultii patrunsi in Marea Neagra se retrag printr-o migratie de intoarcere catre sud si patrund in Marea Marmara, o parte ajungand chiar in apele Mediteranei. Noaptea coboara la adancime urmarind pestii in migratiile lor verticale de la suprafata spre fund si invers.

Este considerat cel mai agresiv rapitor din Marea Neagra. Are o carne deosebit de gustoasa, alba, foarte apreciata. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Pomatomidae, Genul Pomatomus.

Pesti marini care traiesc in apropierea fundului, in grupuri mici. Corpul alungit, cu solzi ctenoizimari, subtiri, usor cazatori. Gura mica, cu dinti subtiri. In Marea Neagra traiesc doua specii Mullus surmuletus si Mullus barbatus ponticusdin care ultima si in apele litoralului romanesc. Subspecia este caracteristica numai Marii Negre, unde traieste in carduri mici, in locuri maloase cu argila sau pe acelea cu midii. Imediat ce apa se incalzeste, se retrage la fund, reluandu-si viata bentonica si revenind din nou la tarm o data cu curentii reci.

Corpul alungit, usor comprimat. Solzii mari, cad usor. Ochii plasati lateral, catre partea superioara a capului. Gura larga, protractila, cu o pereche de mustati lungi pe falca inferioara. Se hraneste cu crustacei, viermi si detritus vegetal. Se pescuieste incepand din mai pana in toamna. Carnea este foarte gustoasa. Se consuma proaspata, afumata si in conserve. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Mullidae, Genul Mullus, Specia Mullus barbatus.

Sparidae Platicile de mare. Pesti marini, cu o dentitie heterodonta incisivi, canini si masele bine diferentiati si definitivi prin forma lor modul de prelucrare a cărnii de viermi caracteristica pentru un regim mixt de hrana. Corpul relativ inalt, mai mult sau mai putin turtit lateral. Coloritul variaza dupa varsta, sex si mediu si dispare repede cand sunt scosi din apa.

Predomina culoarea alba-cenusie-argintie sau galbena-trandafirie-aurie. In Marea Neagra mai sunt mentionate speciile: Diplodus sargus, Diplodus vulgaris, Lithognathus mormyrus, Oblada melanura si Spondyliosoma cantharus.

Este o specie raspandita in Atlantic, Mediterana si Please click for source Neagra, unde este rara si cu un mod de viata care nu este inca pe deplin lamurit.

La noi a fost semnalata la Agigea. Corpul dintatului este oval si foarte turtit lateral, acoperit cu solzi mari, care devin mai mici pe abdomen, opercul, preopercul si pedunculul modul de prelucrare a cărnii de viermi. Dorsala cu partea spinoasa asezata intr-un sant, iar partea cu radii moi si bazele celorlalte inotatoare acoperite cu solzi mici. Pectoralele sunt ascutite si falciforme. Culoarea cenusie-albastruie, cu pete intunecate pe spate. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Sparidae, Genul Dentex.

Este raspandita in zona centrala a Atlanticului, in Mediterana si in Marea Neagra, in apropierea coastelor Crimeii, Caucazului si Turciei. In apele litoralului romanesc este o aparitie sporadica. Corpul este alungit, cu solzi mijlocii, care descresc catre cap si coada. Gura mica cu colturile care nu ajung pana la verticala anterioara a ochilor.

Culoarea spatelui este cenusiu-albastruie, iar laturile si abdomenul argintii. Traieste modul de prelucrare a cărnii de viermi mare, mai modul de prelucrare a cărnii de viermi printre alge si funduri maloase, unde se hraneste cu pesti mici, crustacei, viermi din mal si alge.

In timpul reproducerii se apropie de tarm. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Sparidae, Genul Boops. Este o specie raspandita in Atlanticul de Est pe coasta Africii, Marea Mediterana si Marea Neagra. In apele marine romanesti se pescuiesc exemplare izolate, toamna si mai mult pe furtuna.

Gura este mica, iar colturile ei nu ajung pana la verticala anterioara a ochiului. Linia laterala in lungul spatelui. Insertia dorsalei incepe la jumatatea lungimii pectoralelor, iar insertia analei incepe aproape la jumatatea dorsalei. Baza cozii este solzoasa. Culoarea alba-argintie cu reflexe albastrui. Se reproduce primavara si toamna in functie de temperatura apei. Isi cauta hrana in zonele pietroase sau acoperite cu alge.

In tinerete este predominat rapitor, hranindu-se cu crustacee, moluste si pestisori, pe modul de prelucrare a cărnii de viermi in stadiul adult se hraneste aproape exclusiv cu alge si fitoplancton.

Uneori consumul acestui peste poate da halucinatii, desi in mod normal nu este toxic. Se crede ca provoaca acest efect atunci cand se hraneste cu o anumita specie de alga sau plancton. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Sparidae, Genul Sarpa.

Este un peste foarte frecvent in Marea Mediterana, prezent in Marea Neagra si in Marea Azov. In apele litorale romanesti, destul de rar. Este acoperit cu solzi potrivit de mari, mai mici pe pedunculul codal, pe opercul si preopercul. Dorsala, cu baza partii spinoase ingropata usor intr-un sant, iar partea cu radii moi, ca si anala acoperita cu solzi mici. Are spatele auriu, laturile si abdomenul argintii. Pe pedunculul codal prezinta o dunga neagra transversala, destul de lata, modul de prelucrare a cărnii de viermi deasupra bazei pectoralelor cate o pata neagra.

Inotatoarele sunt in general galbui. Se reproduce prin iunie-august, icrele fiind aruncate de femela la suprafata apei, in amurg. Traieste printre alge si pe fundurile maloase, unde se hraneste cu crustacei, viermi de mal si vegetatie marina. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Sparidae, Genul Diplodus. Este semnalata sporadic in lungul litoralului romanesc, cu un mod de viata asemanator celorlalte specii din familia Sparidae.

Gura mica, cu buze ingrosate. Molarii sunt mai mici, conici, asezati pe un rand. Narile sunt apropiate de ochi. Culoarea fundamentala este cenusiu-verzuie cu laturile si abdomenul ceva mai deschise cenusiu-argintii. Pedunculul codal cu o dunga transversala albastra-inchis, cu reflexe negre-verzui. Peste marin care prefera apa calda. Traieste pe coasta estica a Atlanticului si in Marea Mediterana. In Marea Neagra este destul de rar. La litoralul romanesc semnalat numai la Agigea. Spatele si capul sunt verzi-albastrui.

Laturile argintii cu reflexe galbui-aurii. La baza pectoralelor cu o pata neagra-violacee. Dorsala albastruie, ventralele violet-cenusii, iar anala, pectoralele si coada cenusii. Se reproduce catre sfarsitul iernii. Caracteristic este hermafrodismul sau periodic. Se hraneste cu moluste consuma numai carnea iar bucatile de cochilie le arunca. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Sparidae, Genul Sparus.

Specie abundenta in Marea Mediterana. In Marea Neagra destul de rara. La litoralul romanesc apare in exemplare izolate. Incisivii sunt conici, ascutiti, putin curbati. Partea spinoasa a dorsalei este asezata intr-un sant si este marginita de solzi. Culoarea fundamentala, roz cu reflexe argintii-purpurii. Gura in interior si camera branhiala, negre. Se reproduce din martie pana in mai, femela depunandu-si icrele aproape de maluri.

Traieste in locuri stancoase unde se hraneste cu hamsie, sardele, scrumbii albastre si crustacei. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Modul de prelucrare a cărnii de viermi Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Sparidae, Genul Pagellus.

Pesti marini, mici, raspanditi mai mult in Marea Mediterana. Este o specie raspandita pe coasta estica Atlanticului, in Mediterana si Marea Neagra. In apele romanesti ale marii apare in exemplare izolate.

Are corpul scurt si inalt, cu solzi mari, aspri si mai mici pe cap, obraji si opercule. Ventrala cu prima radie moale, prelungita si cu aspect de fir. Culoarea cafeniu-intunecat cu reflexe aurii. Pe laturi cu dungi longitudinale cafenii-intunecate. Botul, barbia si pieptul cu reflexe argintii. La baza pectoralelor se distinge o pata neagra. In fata litoralului romanesc traieste in locuri stancoase si adapostite de furtuni.

Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Pomacentridae, Genul Chromis.

Traiesc frecvent printre stanci, unde femelele isi depun icrele intr-un fel de cuiburi construite printre alge. Au o culoare foarte vie si frumoasa, de cele mai multe ori variind dupa sex, varsta, loc si anotimp. Prezent in Marea Neagra printre algele si stancile marine. In lungul litoralului romanesc rar.

Corpul turtit lateral, mai mult sau mai putin alungit, cu solzii mari care acopera in parte capul si in intregime obrajii si operculele. Falcile alungite, cu un bot pronuntat si buze groase.

Gura cu dinti curbati si grosi, urmati de altii conici, asezati pe un rand. Spatele modul de prelucrare a cărnii de viermi laturile au culoarea verde, cu pete albastre sau puncte albe marginite de albastru. Abdomenul modul de prelucrare a cărnii de viermi, dorsala cu o dunga rosie. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Labridae, Genul Labrus.

Este o specie raspandita in tot bazinul mediteranean. In Marea Neagra traieste printre alge si stancile marine. La noi frecventa in tot lungul litoralului. Culoarea spatelui variaza de la verde-cenusiu pana la rosu-portocaliu.

Pe opercul, in partea supero-posterioara are o pata neagra cu marginea rosie si albastra. La baza codalei are o pata neagra. Se reproduce in mai-iunie. Masculii fac cuiburi printre tufele de Cystoseira, in care femelele depun icre.

Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Labridae, Genul Symphodus. Este o specie raspandita in marile Mediterana, Egee, Marmara si Marea Neagra. La tarmul romanesc este destul de frecventa de la gurile Dunarii spre sud.

Pe opercul si preopercul cu cate doua serii de solzi. Culoarea fundamentala cenusie-verzuie-galbuie sau cenusie-cafenie. Pe barbie si de parte si alta a liniei laterale, are cate doua dungi cafenii, care merg in lungul corpului pana la inotatoarea codala, uneori apar sub forma de pete. Raspandit in În pește fotografie viermi, Mediterana, Marea Neagra si Marea de Azov. La noi in tot lungul litoralului.

Linia laterala este intrerupta. Spatele si laturile sunt cenusiu-galbui-verzui cu nuante cafenii. Pe opercule si la baza cozii, uneori cu pete negre. Se reproduce prin mai-iunie. Traieste printre stanci si alge marine. East Atlantic peacock wrasse, F. Traieste in lungul litoralului romanesc in grupuri mici, aproape de tarm, printre tufele de Zostera si printre pietre, hranindu-se cu scoici.

Are corpul puternic turtit lateral, acoperit cu solzi mari. Ochii mari, plasati lateral. Gura mare, pe falci cu modul de prelucrare a cărnii de viermi mici, conici, pe un rand.

Culoarea variaza de la cenusiu intunecat pana la roscat-ruginiu. Spatele si partea superioara a laturilor roscat-cafeniu-masliniu, verde sau albastrui. In lungul dorsalei cu pete roz. La baza cozii, sub linia laterala are intotdeauna o pata neagra, uneori si pe opercul.

Partea spinoasa a dorsalei galbena-verzuie, cu puncte galbene la capatul radiilor. Anala albastra-azurie cu pete albastre. Ventrala verde-albastruie cu puncte rosii.

Se reproduce in aprilie-mai, femela lipindu-si icrele de pietre. Raspandit in Mediterana si Marea Neagra. In lungul litoralului romanesc destul de rar. Corpul este acoperit cu solzi mari, doar cei de pe opercule sunt mai mici. Cum de viermi curea usor scobit deasupra ochilor. Culoarea galbena-cafenie sau verde-cafenie, cu una sau doua pete cafenii, slab distincte, pe laturi.

Coada si inotatoarea anala cu cateva puncte cafenii. Raspandit in partea nordica a Atlanticului, in Mediterana si Marea Neagra. In lungul tarmurilor romanesti este destul de comun.

Culoarea fundamentala cenusie-cafenie, mai deschisa spre abdomen. In partea anterioara a inotatoarei dorsale, la baza sa, apoi la baza pectoralelor si pe pedunculul codal, la partea superioara langa coada, se observa pete negre caracteristice. Traieste printre pietre si tufe de alge marine. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Labridae, Genul Ctenolabrus.

Mediterranean rainbow wrasse, F. Specie raspandita in Atlantic, Mediterana si in sud-vestul Marii Negre. In apele litoralului romanesc semnalata foarte rar. Gura mica cu dinti inegali, unii cu aspect de canini, asezati pe doua randuri. Laturile argintii, cu dungi longitudinale violete, catre spate cu o dunga portocalie in zig-zag. Pe opercul o pata albastra. Traieste printre tufele de alge marine si stanci.

Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Labridae, Genul Coris.

Pesti marini carnivori, ce traiesc ingropati in nisipul sau malul platoului continental. Corpul acoperit cu solzi foarte mici, cicloizi. Gura oblica, cu mandibula mai lunga decat maxila. Ochii plasati catre partea superioara a capului.

Radiile primei dorsale si tepul de pe opercul sunt in legatura cu glande veninoase si produc rani dureroase. In Marea Neagra si in fata litoralului romanesc o specie, dracul de mare Trachinus draco. Морской дракончик большой, GR. Forma marina, dar care suporta si apele mai indulcite ale marii.

Traieste in apropiere de coasta, stand ingropat in nisip, ramanandu-i afara doar ochii care se misca atent observand prada. Comun in Marea Neagra. Are solzi mici si fecale pe ouă un vierme gravidă obraji si operculi. Ochii asezati lateral, cu privirea in sus. Botul foarte scurt, prevazut cu doua placi indreptate in jos.

Gura mare, superioara, cu buza superioara intrerupta la mijloc. Dintii asezati pe un singur rand pe falci. Linia laterala coboara in regiunea cozii si contine deseori, ramuri laterale. Tepii primei dorsale si ascutisurile operculilor sunt foarte veninosi, intepaturile lor producand grave tulburari in organism.

Culoarea in general cenusie-roscata. Operculul cu dungi oblice albastre. Laturile corpului cu dungi modul de prelucrare a cărnii de viermi. Burta alba cu dungi galbene.

Se reproduce prin iunie-iulie, iesirea puilor din icrele fecundate facandu-se destul de repede. Hrana dracului de mare, consta din pesti in special pui de calcancrevete sau viermii care trec prin apropiere si pe care cu repeziciune de sageata sare din nisip si modul de prelucrare a cărnii de viermi prinde.

Desi gustoasa, carnea dracului de mare se consuma numai de cei ce cunosc acest lucru. Pescarii sunt foarte atenti la controlul pestilor prinsi pe fund.

Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Trachinidae, Modul de prelucrare a cărnii de viermi Trachinus.

Pesti marini, carnivori, cu corpul alungit conic, acoperit anterior cu placi osoase, in rest cu solzi foarte mici, dispusi in randuri oblice. Ochii plasati in partea de sus a capului. In Marea Neagra si in apele litorale romanesti, o specie boul de mare Uranoscopus scaber. Specie caracteristica coastelor europene si nord-africane ale Oceanului Atlantic, Marea Mediterana si Marea Neagra.

La tarmul romanesc traieste din dreptul Capului Midia pana la Mangalia, pe funduri nisipoase, mai rar pietroase, de pe platoul continental. Regiunea dinaintea corpului lata, cea dinapoi ingusta. Solzii sunt mici si lipsesc pe burta. Partea dinapoi a capului prevazuta cu placi osoase si tepi, din care doi tepi mari indreptati spre spate, se afla in coltul de sus al operculului.

Gura mare verticala, falcile cu dinti mici. Partea superioara a capului si a corpului are culoarea brun-cenusie, cu lateralele mai deschise si abdomenul albicios. Uneori se observa pe spate reticulatii intunecate. In lungul liniei laterale are o serie de puncte mari albe. Prima dorsala este in intregime neagra, restul inotatoarelor fiind fumurii.

Se reproduce in lunile iunie-august. Icrele sunt mici, transparente si plutitoare. La inceput larvele traiesc la suprafata apei click apoi pe masura ce cresc, se lasa la fund. Se hraneste cu pesti mici, pe care ii atrage, cu ajutorul modul de prelucrare a cărnii de viermi prelungiri filiforme de pe mandibula, stand ingropat in nisip.

Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Uranoscopidae, Genul Uranoscopus. Blenniidae Cocoseii de mare. Pesti marini, mici, foarte lacomi. Traiesc la mica adancime, pe coastele stancoase, fixandu-si icrele de pietre, una langa alta, pazite apoi de masculii.

Au corpul alungit, acoperit cu solzi mici, distantati, sau fara solzi, acoperit cu unstrat gros de mucus. Pot fi recunoscuti dupa profilul capului, turtit lateral, cu falcile puternic dintate, buza superioara groasa si incisivii cu aspect de lame.

Linia laterala slab vizibila. Морская собачка павлин, GR. Traieste pe funduri pietroase, printre alge si grupurile de midii. La litoralul romanesc a fost semnalat la Agigea. Are corpul nud, turtit lateral progresiv catre inotatoarea codala. Linia laterala face o indoitura in dreptul inotatoarei pectorale. Inotatoarea dorsala este unita la baza cu codala printr-o membrana.

Ventralele in pozitie jugulara. Botul este scurt si obtuz iar colturile gurii dreptul verticalei posterioare a ochilor, care modul de prelucrare a cărnii de viermi mici. Culoarea este foarte vie in general galben-verzuie, cu dungi transversale albastre pe spate si laturi. In urma ochilor are cate o pata intunecata, cu marginea alba sau albastruie. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Blenniidae, Subfamilia Salariinae, Genul Salaria.

Dormilaga de roca, D. Морская собачка сфинкс, GR. In apele litoralului romanesc este cea mai numeroasa specie de cocosei de mare. Botul obtuz, cu profilul aproape vertical. Tentaculele supraorbitale simple lungi cu aspect de fir. La mijlocul dorsalei se distinge o scobitura.

In urma ochilor cate o pata albastra cu marginea rosie. Traieste mai aproape de tarm, pe fund pietros, printre midii, in gaurile modul de prelucrare a cărnii de viermi pietre si printre alge, dar se fereste de apa indulcita de la gurile Dunarii, retragandu-se spre larg.

Incadrare taxonomica: viermi alergii la copii Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Blenniidae, Subfamilia Salariinae, Genul Aidablennius.

Зеленая морская собачка, GR. Identificat in sudul Marii Neagre si in apropierea coastelor Crimeei. Langa fiecare nara are un tentacul scurt. Tentaculele supraorbitale dezvoltate si cu ramificatii mici in modul de prelucrare a cărnii de viermi si la baza. Inotatoarea dorsala si codala unite la baza printr-o membrana scurta. Spatiul interorbital pronuntat, ingust ca o crapatura. De fiecare parte a maxilei are cate un canin curbat.

Capul cafeniu-roscat, cu dungi si modul de prelucrare a cărnii de viermi rosii difuze pe fond cenusiu. Inotatoarea dorsala cu dungi rosietice difuze si marginea albastruie. Pectoralele cu dungi rosii-portocalii si cu o mica pata intunecata la baza. Traieste la adancimi mici pe funduri stancoase acoperite cu alge. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Modul de prelucrare a cărnii de viermi, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Blenniidae, Subfamilia Salariinae, Genul Parablennius.

Длиннощупа льцевая собачка, GR. Este raspandit in Mediterana si Marea Neagra in lungul tarmurilor. Inotatoarea dorsala aproape dreapta.

Tentaculele supraorbitale bine dezvoltate, ramificate sau de forma unor palete. Spatiul interorbital putin convex. Botul scurt, rotunjit, cu colturile gurii trecand putin de verticala posterioara a ochilor. Culoarea cenusie-roscata, cu linii si modul de prelucrare a cărnii de viermi mici, cafenii sau negre. Pe inotatoarea dorsala, intre prima si a doua radie spinoasa, o pata mica neagra. Traieste pe funduri cu facies mitiloid si este rar pescuit la tarm.

In Marea Neagra este foarte comun in lungul tarmurilor, unde traieste pe funduri pietroase, in gauri, printre alge si midii. Are corpul gros in partea anterioara, subtiindu-se catre pedunculul codal. Profilul botului urca oblic pana la dorsala. Colturile gurii trec cu putin de verticala anterioara a ochilor.

Inotatoarea dorsala este continua. Culoarea cafenie-verzuie pana la maslinie-neagra, cu usoare nuante roscate. Pe spate si pe laturi are puncte alb-laptoase sau alb-galbui. Dorsala, intre prima si a doua radie spinoasa cu o pata neagra. Se reproduce din aprilie pana in septembrie. Femelele lipesc icrele de pietre, pe care masculii le pazesc, improspatand apa prin miscarile pectoralelor.

Este un cocosel de mare destul de frecvent in Marea Neagra. La litoralul romanesc semnalat la Agigea. Dorsala cu partea anterioara mai joasa decat cea posterioara, cu aspect de prag. Culoarea galbena-cenusie, cu dungi transversale cafenii atat pe laturile spatelui, cat si pe abdomen. Traieste in apropierea coloniilor de midii. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Blenniidae, Subfamilia Salariinae, Genul Coryphoblennius.

Pesti marini care traiesc printre alge si pe funduri pietroase. La Marea Neagra in apele litoralului romanesc este intalnita o singura specie, Tripterygion tripteronotum. Spitzkopf-Schleimfisches, RUS, Троепер черноголовый, GR. Este un peste raspandit pe coasta europeana a Atlanticului, in Mediterana si destul de rar in Marea Neagra. Modul de viata in apele litoralului romanesc este necunoscut.

Modul de prelucrare a cărnii de viermi supraorbitale mici si simple. Narile posterioare cu tentacule in forma de palete. Pe falci are doua feluri de dinti, pe margine conici si distantati, iar catre interior marunti. Culoarea corpului, a dorsalelor, pectoralelor si analei este rosie sau alba-galbuie, cu striuri transversale negricioase.

Capul, gatul si partea anterioara a abdomenului sunt cafeniu-intunecate. Femelele au pe cap o pata neagra si un rand de dungi subtiri.

Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Modul de prelucrare a cărnii de viermi, Ordinul Perciformes, Familia Tripterygiidae, Subfamilia Tripterygiinae, Genul Tripterygion. Pesti marini, cu corpul alungit, aproape cilindric. In Marea Neagra si in apele litoralului romanesc o specie, uva Gymnammodytes cicerelus.

Mediterranean sand eel, F. Specie raspandita in lungul tarmurilor europene ale Oceanului Atlantic, Modul de prelucrare a cărnii de viermi Mediteranean, Marea Marmara si Marea Neagra. Corpul alungit mult, aproape cilindric, acoperit cu solzi extrem de mici, vizibili numai in partea din urma a corpului. Capul cu botul ascutit, usor comprimat lateral, cu falca de jos mai ascutita si mai lunga decat aceea de sus.

Falcile sunt lipsite de dinti. Lungimea analei atinge aproximativ jumatate din lungimea dorsalei. Partea dorsala este albastruie, flancurile si abdomenul sunt albe.

In lungul flancurilor are o banda argintie. Laturile capului cu reflexe aurii. In partea superioara a operculului are o pata albastra. Datele asupra reproducerii acestei specii sunt inca neconcludente. Se pare ca ea are loc primavara devreme, in martie.

Prefera fundurile nisipoase, unde ziua sta ingropata. Noaptea iese la vanat in bancuri numeroase, urmarind crustaceele marunte din masa apei. Cand curentii sunt reci, se indreapta in numar mare spre tarm. Carnea, desi gustoasa, nu se consuma la noi. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Ammodytidae, Genul Gymnammodytes.

Pesti marini, carnivori, cu un modul de prelucrare a cărnii de viermi sexual foarte pronuntat in timpul reproducerii. Sunt numiti popular soareci de mare. Gura mica, cu maxila foarte protractila, pe ambele see more cu dinti foarte mici.

Ochii catre partea superioara a capului. Orificiile branhiale mici, rotunde, se deschid pe partea superioara a capului.

La noi semnalat la Agigea si Mangalia. Capul mare, turtit dorsoventral cu gura mica si falca inferioara mai scurta. Dintii sunt mici, conici, ascutiti, dispusi pe mai multe randuri. Ochii apropiati intre ei, privesc in sus. Masculii sunt mai mari si in perioada de reproducere au inotatoarele mai lungi, in special dorsala a doua si caudala.

La femele aceste dungi sunt negricioase, iar marginea analei este neagra. Reproducerea are loc probabil in timpul verii iulie-august. Hrana soricelului de mare consta din crustacee marunte izopode, amfipode, cumacee. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Callionymidae, Genul Callionymus.

Малая морская мышь, GR. Specie raspandita in Marea Mediterana, Marea Neagra si Marea Marmara. Modul de viata in Marea Neagra si lungul litoralului romanesc este putin cunoscut. La tarmul nostru a fost pescuita la Agigea. Culoarea, in general, cenusie-verzuie sau galbuie, cu puncte negre la femele si portocalii la masculi. Abdomenul la ambele sexe este albicios. Masculii au pe laturile corpului un rand de pete argintii. Pesti marini carnivori, foarte buni inotatori, cu corpul fusiform, acoperit cu solzi foarte mici cicloizi.

Au doua dorsale distantate, ventralele situate sub pectorale, codala adanc scobita. Sunt pesti stenotermi nu suporta variatii de temperaturamigratori, de card. In Marea Neagra au fost semnalate sase specii Scomber scombrus, Scomber colias, Sarda sarda, Thunnus thynnus, Euthynnus alletteratus, Auxis rochei din care primele patru si in apele litoralului romanesc.

Scrumbia albastra este o specie marina, pelagica, migratoare, care nu suporta variatiile de salinitate si temperatura. Se apropie si se departeaza de aceste coaste in raport cu temperatura si curentul de apa dulce.

O mica parte din ele stau tot timpul anului in Marea Neagra, iernand aici fara a se reproduce. Majoritatea soseste primavara, pe la jumatatea article source mai din Marea Marmara, completand migratiunea cardurilor stabile din Marea Neagra.

Acest peste face parte din familia Scombridae si nu are nimic in comun cu scrumbia de Dunare, care apartine familiei Clupeidae. Scrumbia albastra are corpul fusiform, aproape cilindric in sectiune, acoperit cu solzi marunti. Capul este mare, fara solzi, cu ochii mari. Gura terminala, larga, este prevazuta cu dinti marunti si limba ascutita.

Nici pedunculul caudal nu este comprimat lateral. Inotatoarele perechi sunt scurte. Nu are vezica inotatoare. Partea dorsala a pestelui este intens albastru-inchis, cu nuante verzui, uneori si cu straluciri metalice. Laturile sunt argintii cu reflexe roz, ventrala este alba. Pe corpul pestelui se disting multe dungi mai intunecate, sinuase, dispuse vertical, care nu ajung mai jos de linia laterala. Se reproduce in Marea Marmara si Marea Egee spre sfarsitul iernii, inceputul primaverii.

Puii eclozati primavara, dupa o scurta dezvoltare in apele natale, patrund si ei catre mijlocul verii in Marea Neagra. Se hraneste cu pesti, crustacei si moluste.

Scrumbia albastra este o importanta specie marina din punct de vedere economic, fiind apreciata pentru carnea aromata si grasa. Se pescuieste primavara la taliene iar toamna la setci. Se consuma, proaspata, sarata, afumata.

Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Scombridae, Subfamilia Scombrinae, Genul Scomber. Atlantic chub mackerel, F. Coliosul cunoscut si sub numele de macrou este o specie raspandita in Oceanul Atlantic, Marea Mediterana si Marea Neagra. La litoralul romanesc apare prin august-septembrie, cand se pescuiesc exemplare izolate la talian.

Corpul este asemanator cu al scrumbiei albastre, dar solzii dintre pectorale si ventrala sunt mai mari decat ceilalti si cu aspect de platosa. Ochii sunt mari cu diametrul aproape egal cu al botului. Spatiul interorbital si modul de prelucrare a cărnii de viermi craniana, catre ceafa mai mult sau mai putin transparente. Culoarea pestelui este verzui-albastruie cu abdomenul argintiu si dungi si pete intunecate pe tot corpul.

Se reproduce modul de prelucrare a cărnii de viermi Marea Marmara prin iunie, de unde revine in Marea Neagra. Traieste in carduri, urmarind stavrizii cu care se hraneste. Este o specie migratoare, pelagica care traieste in carduri mici la oarecare distanta de tarm, aproape de suprafata apei. Are corpul usor turtit lateral, alungit, cu solzii mici, in lungul bazei dorsalei ceva mai mari, iar in zona pectoralelor formand un fel de scut.

Gura larga, usor oblica, cu dinti puternici pe falci si palatine. Ochii mici cu pleoape adipoase slab dezvoltate. Prima dorsala cu baza asezata intr-un sant. Radiile sale descresc dinainte catre indarat.

Culoarea spatelui este albastru-intunecat pana la negru. Limba si interiorul gurii negre. Puietul de palamida se dezvolta repede. Se hraneste cu hamsii, stavrizi, scrumbii, puiet de chefal si chiar propriul puiet. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Scombridae, Subfamilia Scombrinae, Genul Sarda.

Northern bluefin tuna, F. Атлантический голубой тунец, GR. Tonul este un peste pelagic, de card, raspandit in Atlantic pe ambele coaste, frecvent in Marea Mediterana de unde patrunde adesea spre mijlocul Marii Negre. In apele litoralului romanesc destul de rar. Are corpul fusiform, cu pielea groasa, anterior cu solzi mari, destul de grosi, formand pe piept o platosa ce trece de capetele ventralelor. Botul conic fara solzi. Gura mai mult sau mai putin mare, cu dinti mici, conici si ascutiti pe falci, vomer si palatine.

Culoarea spatelui este albastru-inchis cu laturile si abdomenul cenusii cu pete argintii. Se reproduce in aprilie-mai, icrele pelagice. Se hraneste cu scrumbii albastre, lufari, sardele etc. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Scombridae, Subfamilia Scombrinae, Genul Thunnus.

Pesti marini, rapitori, cu corp comprimat lateral, foarte alungit, asemanator cu o panglica. Gura mare cu dinti puternici. Dorsala, spinoasa in partea anteriora, se intinde pe aproape intreaga lungime a corpului. Icrele si larvele pelagice. In Marea Neagra este semnalat pestele sabie Lepidopus caudatus. Pesti marini, carnivori, buni inotatori si foarte puternici, cu corpul alungit, nud si prevazut cu tuberculi. Maxila prelungita si cu aspect de sulita. Specie raspandita in oceanele Pacific, Indian, Atlantic pe ambele coaste, in Marea Nordului si Mediterana.

In lunile de vara poate fi intalnit in mod exceptional, in Marea Neagra si Marea Azov. Corpul fusiform, aproape cilindric cu linia laterala completa, dar slab vizibila. Femelele sunt de obicei mai mari decat masculii.

Pedunculul codal potrivit de gros, cu cate o muchie bine dezvoltata pe laturi. Gura relativ mare, colturile sale trecand de verticala posterioara a ochilor. Mandibula este scurta la adulti si alungita la tineri.

Dinti au numai tinerii. O singura dorsala modul de prelucrare a cărnii de viermi tineri si separata in doua la adulti. Coada in forma de semiluna. Toate inotatoarele mai mult sau mai putin scobite. Pielea fara solzi a pestelui spada este de culoare albastru inchis pe spate cu laturile si abdomenul argintii.

Traieste aproape de tarm, hranindu-se in special cu pesti macrou, baracude, merluciu, hering dar si cu calamari, cefalopode sau crustacee. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Modul de prelucrare a cărnii de viermi, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Xiphiidae, Genul Xiphias.

Pesti marini, salmastri sau de apa dulce, carnivori, cu corpul nud sau cu solzi. Au capul si partea anterioara a corpului turtite dorso-ventral, gura mare, buzele groase, dinti numerosi. Prezinta doua dorsale, cea posterioara este mai lunga si opusa analei. Linia laterala absenta sau slab dezvoltata, celulele senzoriale ale acestui sistem fiind dispuse pe cap in asa numitii genipori si canale laterale.

Papilele genitale dezvoltate si mai mari la masculi. Ventralele asezate jugular si transformate intr-o ventuza, cu care se fixeaza de pietre si scoici. Femelele depun icrele in gramajoare sub pietre sau in scoici goale.

In apele Marii Negre, ale lacurilor litorale si in zonele de varsare a apelor dulci in mare traiesc mai multe specii Pomatoschistus marmoratus, Pomatoschistus minutus, Pomatoschistus bathi, Pomatoschistus pictus, Knipowitschia caucasica, Knipowitschia longecaudata, Knipowitschia cameliae, Mesogobius batrachocephalus, Zosterisessor ophiocephalus, Gobius niger, Gobius auratus, Gobius bucchichi, Gobius cobitis, Gobius cruentatus, Gobius paganellus, Gobius xanthocephalus, Neogobius melanostomus, Neogobius ratan, Neogobius kessleri, Neogobius platyrostris, Ponticola cephalargoides, Ponticola syrman, Ponticola eurycephalus, Aphia minuta, Benthophilus stellatus, Chromogobius quadrivittatus, Caspiosoma caspium, Millerigobius macrocephalus, Tridentiger trigonocephalus.

Gobi de marbre, I. Forma marina adaptabila apelor salmastre si dulci Siutghiol. Traieste in mare pe funduri nisipoase. Raspandit de-a lungul litoralului marii, in lacurile litorale: Babadag, Razelm, Siutghiol, Tabacaria, Tatlageac, Mangalia si la Gurile Dunarii. Corpul fusiform, usor comprimat lateral. Inotatoarele pectorale mai scurte decat ventralele. Are culoarea adaptabila mediului, de obicei deschisa ca nisipul.

Spatele si laturile galbui-cenusii sau galbui-verzui. Pe cap, dupa ochi, are o pata alba, iar pe laturile botului cate o dunga neagra. Pe laturile corpului, in sens transversal cinci pete inchise.

La doi modul de prelucrare a cărnii de viermi se reproduce, in plina vara, din mai pana in august. Icrele de forma unei pere, sunt depuse pe fund, pe pietre, cochilii de scoici sau alte corpuri tari. Se hraneste cu crustacei marunti, larve de insecte, viermi. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Gobiidae, Subfamilia Gobiinae, Genul Pomatoschistus.

Gobio de arena, D. Culoarea roscata-portocalie cu dungi brune de-a curmezisul spatelui. Caucasian dwarf goby, D. Corpul fusiform, capul nu este aplatizat. Culoarea generala este gri-galbui cu aspect marmorat. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Gobiidae, Subfamilia Gobiinae, Genul Knipowitschia.

Are culoarea galbui-maro cu pete mici, rare, brune. Depunerea icrelor are loc din aprilie pana in septembrie. Relict ponto-caspic, adaptabil si la apele salmastre. Corpul este masiv acoperit cu solzi marunti, ctenoizi. Gatul, operculul si modul de prelucrare a cărnii de viermi inotatoarei pectorale nu au solzi.

Capul este lung, turtit, triunghiular cu gura larga si mandibula proeminenta. Are spatele galben-brun cu dungi si striuri transversale brune. Se intalnesc si indivizi colorati in galben cu alb. Reproducerea are loc de timpuriu la inceputul primaverii. Se hraneste cu crustacei, moluste si pesti.

Datorita dimensiunilor si a modul de prelucrare a cărnii de viermi excelente, este guvidul cel mai important din punct de vedere economic.

Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Gobiidae, Subfamilia Gobiinae, Genul Mesogobius. Peste marin adaptat si la apa salmastra. Nu suporta apele dulci. In mare traieste pe fundurile maloase cu iarba de mare Zostera si resturi organice. Este raspandit de-a lungul litoralului marii si in lacurile litorale salmastre Razelm.

Capul mai ingust decat inalt. Botul scurt si mai mult ascutit. Gura superioara terminala nu prea mare, cu falca inferioara proeminenta. Operculul gol sau acoperit cu solzi cel mult in regiunea sa superioara. Ventralele subtiri, delicate neajungand pana la orificiul anal. Culoarea corpului este brun-masliniu-verzuie, cu o serie de pete ce se unesc.

La baza cozii si la bazele pectoralelor are cate o pata mare, neagra, evidenta. Pe a doua dorsala siruri de pete brune, mai mult sau mai putin rotunde. Pe obraji si cap are un desen format din pete rotunde deschise, inconjurate de pete brune. Se reproduce la inceputul primaverii, femela depunandu-si icrele in cuiburile pregatite inainte de mascul.

Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Gobiidae, Subfamilia Gobiinae, Genul Zosterisessor.

Traieste pe fundurile nisipoase amestecate cu mal in care creste iarba de mare, precum si pe fundurile cu midii. Capul scurt si trunchiat. Penduculul codal lung si inalt. Inotatoarea ventrala ajunge pana la anus. Culoarea cenusie-bruna-negricioasa, laturile cu pete mari care se contopesc.

Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Gobiidae, Subfamilia Gobiinae, Genul Gobius.

Forma marina, ponto-caspica, adaptat si la apa salmastra a lacurilor litorale. In unele lacuri cu apa salmastra e sedentar Babadag, Golovita. Latimea corpului este egala sau putin mai mare decat inaltimea acestuia. Regiunea capului, gatul, burta, bazele inotatoarei pectorale sunt acoperite cu solzi cicloizi. Ramurile radiilor superioare ale pectoralei sunt intotdeauna unite printr-o membrana, varfurile lor iesind in afara.

Culoarea corpului este galben-bruna, cu pete ce se contopesc. Inotatoarea pectorala are adesea o pata mica inchisa. In perioada inmultirii, masculii sunt complet negri. Se reproduce in perioada mai-septembrie, depunand icrele succesiv in raport cu modul de prelucrare a cărnii de viermi apei. Se hraneste cu aterine, mici guvizi, crevete, crabi, insecte, moluste.

Carnea e gustoasa, dulce. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Gobiidae, Subfamilia Gobiinae, Genul This web page. Raspandit in partea nordica a Marii Negre si Marea de Azov.

La tarmul romanesc este mai rar, semnalat la Sulina si Mangalia. Gura larga, oblica in sus. Buza superioara nu este latita lateral. Pe ceafa, partea superioara a operculului, piept si istm cu solzi cicloizi.

Capul, dorsal cenusiu cu marmorari negre, ventral albicios. Ventuza cenusie cu marginea alba. Traieste in locuri pietroase la oarecare adancime. Black-Azov Sea goby, BG. Peste marin, relict ponto-caspic, adaptat si la apele salmastre ale lacurilor litorale, Razelm, Babadag, Siutghiol.

Corpul este acoperit cu solzi ctenoizi, capul comprimat, botul obtuz. A doua inotatoare creste spre posterior. Corpul este colorat brun-ocru cu pete brune deschis marunte. In mare se reproduce la inceputul primaverii.

Hrana lui consta din moluste, crustacei si pesti. Are importanta deosebita, carnea fiind foarte buna. Pentru pescarii sportivi de la mare, pescuitul guvidului da frumoase satisfactii. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Modul de prelucrare a cărnii de viermi, Ordinul Perciformes, Familia Gobiidae, Subfamilia Gobiinae, Genul Ponticola. Specie de apa salmastra care traieste pe funduri pietroase, in apa limpede.

Se gaseste in lacurile Razelm, Babadag si la gurile Dunarii. Capul este latit, gura mare, buzele cu puncte fine, ochii ovali, potrivit de mari. Culoarea fundamentala este galbena-cenusie cu dungi transversale pe laturi. Hrana lui consta din guvizi marunti, gamaride, myside, chironomide, raci. In acelasi timp el constituie hrana de baza a salaului din Razelm. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Gobiidae, Subfamilia Gobiinae, Subfamilia Gobiinae, Genul Ponticola.

Traieste printre tufele de iarba de mare Zosterapreferand o temperatura a apei cat mai scazuta. Se apropie de litoral in numar mare, odata cu curentii reci, pentru a parasi litoralul imediat ce apa incepe sa se incalzeasca, retragandu-se in larg. Partile laterale si penduculul codal acoperit cu solzi cicloizi. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Modul de prelucrare a cărnii de viermi, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Gobiidae, Subfamilia Gobiinae, Genul Aphia.

Este un peste raspandit in limanurile si regiunile salmastre ale Marii de Azov si Marii Negre. Intra si in fluvii. Are corpul anterior latit, posterior turtit lateral. Narile anterioare sunt in forma de tuburi mici, lipite de buza superioara. Pe barbie are un fir de mustata. Gura cu mandibula ceva mai mare decat maxila si cu dinti mici pe falci. Culoarea fundamentala galbena-verzuie-cenusie, cu dungi roscate sau cafenii pe spate si pedunculul codal.

Se reproduce in mai-iunie, dupa care adultii mor. Hrana umflaturii consta in insecte, scoici tinere si viermi. Traieste in ape dulci si limanuri salmastre pe funduri maloase amestecate cu nisip, unde sta toata ziua ingropat pana la ochi. La noi este prezenta la gura bratului Sf. Gheorghe si in Dunare pana la Oltenita.

Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Perciformes, Familia Gobiidae, Subfamilia Gobiinae, Modul de prelucrare a cărnii de viermi Benthophilus. Mai sunt mentionate pentru Marea Neagra doua specii foarte rare sau probabile, incluse tot in ordinul Perciformes: Heniochus acuminatus, familia Chaetodontidae si Echeneis naucrates, familia Echeneididae.

Pesti marini de tarm, carnivori si slabi inotatori, numiti pesti lipitori sau pesti ventuza. Traiesc fixati pe pietre, scoici si alge prin ventuze toracice, cea anterioara fiind formata din cele doua ventrale. Icrele sunt fixate de femele, iar masculii le pazesc. In apele marine romanesti semnalata numai de la sud-est de Sulina. Anterior este turtit dorso-ventral. Botul scurt si rotunjit. Narile anterioare simple, fara apendici membranosi.

Culoarea corpului este in intregime rosu-carmin. Uneori in urma pectoralelor, pe laturile corpului are cate o pata rotunda rosie-intunecat si cu marginea alba. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Gobiesociformes, Familia Gobiesocidae, Subfamilia Gobiesocinae, Genul Diplecogaster.

Specie foarte mica raspandita in partea vestica a Mediteranei si pe coastele europene ale Atlanticului. In zona litoralului romanesc inca nu a fost semnalata. Narile just click for source fara apendici membranosi, cele posterioare situate inapoia marginii anterioare a ochiului.

Gura cu una, doua perechi de incisivi. Membrana care uneste radiile inotatoarelor neperechi dorsala, coada si anala cu o usoara opacitate la partea anterioara a dorsalei, in rest usor transparenta. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Gobiesociformes, Familia Gobiesocidae, Subfamilia Gobiesocinae, Genul Apletodon.

Присоска одноцветная обыкновенная, GR. Are corpul alungit, turtit dorsoventral in partea anterioara si lateral in cea posterioara. Culoarea, in general, rosu cu pete cafenii, cafeniu-inchis modul de prelucrare a cărnii de viermi verde cu pete cafenii. La masculi, pe cap, inapoia ochilor se gasesc doua pete alungite, ovale, albastrui, dispuse in V cu varful inapoi.

Laturile corpului si spatele cu numeroase pete mici, verzui, oval rotunjite. Incadrare taxonomica: Regnul Animalia, Increngatura Chordata, Subincrengatura Vertebrata, Supraclasa Gnathostomata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Ordinul Gobiesociformes, Familia Gobiesocidae, Subfamilia Gobiesocinae, Genul Lepadogaster.

Specie cunoscuta in Marea Neagra numai de pe coastele Caucazului, Crimeeii si Bulgariei. In zona litoralului romanesc inca nu a fost mentionata. Pesti marini, cu capul mare si ghimpi ascutiti, iar corpul acoperit cu solzi ctenoizi, mici. In Marea Neagra doua specii, Scorpaena porcus si Scorpaena notatadin care prima si in apele litoralului romanesc.

La noi este modul de prelucrare a cărnii de viermi in tot lungul litoralului. Corpul monstruos ca infatisare, greoi, acoperit cu solzi mici. Capul, cu numeroase placi osoase, cu varfurile neascutite si indreptate in toate partile. In dreptul ochilor este aparat de tentacule, iar inaintea primei perechi de nari are niste palete. Gura, mare, larga si oblica este prevazuta cu dinti subtiri si ascutiti, pe ambele falci.

In lungul liniei laterale si pe cap are niste prelungiri ale pielii ca niste zdrente. Inotatoarele scorpiei de mare au tepi veninosi, a caror secretie, patrunsa in rana, produce dureri destul de mari.

Culoarea este cafenie, cu numeroase puncte negre, pe inotatoarea dorsala, cateodata, are mai multe pete negre. Are capacitatea de a-si schimba culoarea corpului, pentru a se adapta mediului inconjurator.


Modul de prelucrare a cărnii de viermi

Inclusiv deseuri si resturi. Cheltuieli pentru asigurarea ordinii publice. Cheltuielile pentru serviciul datoriei. Cheltuieli pentru crearea Fondului. Cheltuieli pentru organizarea alegerilor.

Cheltuieli pentru recuperarea contravalorii. Cheltuieli pentru rambursarea creditului. Impozit pe bunurile imobiliare:. Impozit pe veniturile persoanelor fizice:. Vinuri brute pentru http://ufygeg.dtdns.net/ca-viermii-ies-mort-sau-viu.php. Vinuri din struguri saturate.

Pentru terenurile din intravilan:. Cotele impozitului pe bunurile imobiliare. Fructe, fierte sau nu. Fructe semiconservate, dar im proprii. Toate acestea, utilizate pentru prelucrarea.

Pietre pretioase si semipretioase si pietre. Papusi care learn more here fiintele. Manechine si articole similare. Cotele impozitului pe veniturile modul de prelucrare a cărnii de viermi fizice.


JERAS PROD Câmpina

Some more links:
- fotografie mort vierme
exploatările minerale şi de prelucrare a urmează a fi spălată şi de modul de sanitară în vigoare. cărnii. Secţiile de.
- viermi la pui și semne
Portalul agricol Agroinfo este principala sursa de informare a crescatorilor de vaci, de porci si de pasari, a producatorilor de grau si de porumb, a celor care.
- mancarime in anus pentru viermi
cu excepţia fileului şi cărnii de cernerea sau din alte procedee de prelucrare a gravuri şi fotografii 10 5001 00 000 Gogoşi de viermi de.
- ca o pisică viermi sunt transmise către om
Grupul de litere HACCP provine de la expresia din limba engleză “Hazard Analysis Critical Control Points”, care este. o metodă sistematică de identificare.
- suc de morcov de la viermi opinie
Portalul agricol Agroinfo este principala sursa de informare a crescatorilor de vaci, de porci si de pasari, a producatorilor de grau si de porumb, a celor care.
- Sitemap